Piața imobiliară Galați - ianuarie 2026: Piață pe frână dură cu tranzacții -27.71%

Lichiditatea cade, dar pretențiile nu primesc memoul

În județul Galați s-au înregistrat 120 de tranzacții cu unități individuale (ANCPI), cu 27.71% mai puține decât în luna ianuarie din 2025. Concluzia e cinică, dar utilă: piața nu „așteaptă primăvara”, piața își reduce efectiv capacitatea de a închide vânzări, iar cine confundă tăcerea cu stabilitatea de preț își pregătește singur lunile de stat pe anunț.

Scăderea de 56.36% față de luna decembrie din 2025 nu e o revelație, e doar dovada că ianuarie spală exuberanța de final de an. Dar tocmai aici e problema: dacă totul se explică prin sezonalitate, de ce față de aceeași lună din 2025 declinul e aproape la fel de brutal? Pentru că nu e doar sezon, e cerere reală mai mică și negocieri mai agresive.

La nivel național, tabloul nu te salvează: România a avut 6323 tranzacții cu unități individuale (ANCPI), în scădere cu 25.03% față de luna ianuarie din 2025. Galați nu e o excepție nefericită, e parte dintr-un trend, iar trendul spune că vânzarea rapidă la „prețul de pe internet” devine un sport rar.

Creditul se retrage, iar piața rămâne cu banii jos și cu poveștile

În județul Galați, operațiunile ipotecare pe unități individuale au fost 61 (ANCPI), cu 23.75% mai puține decât în luna ianuarie din 2025. Asta nu înseamnă doar „mai puține credite”, ci mai puțini cumpărători eligibili și mai multă presiune pe vânzători să accepte discounturi, termene și condiții pe care anul trecut le-ar fi refuzat fără să clipească.

Față de luna decembrie din 2025, căderea de 49.59% arată cât de repede se usucă finanțarea când dispare euforia. IRCC-ul din trimestrul 1 din 2026 este 5.68%, după 6.06% în trimestrul 4 din 2025, deci există o mică relaxare, dar nu suficientă ca să refacă pofta de îndatorare peste noapte. Iar cu inflația încă la 9.76% în noiembrie 2025, oamenii nu se simt „mai bogați”, se simt mai expuși.

La nivel național, sunt 4104 operațiuni ipotecare pe unități individuale (ANCPI), în scădere cu 30.23% față de luna ianuarie din 2025. Concluzia: problema nu e că „băncile nu mai dau”, ci că piața nu mai poate susține aceleași prețuri dacă combustibilul principal, creditul, intră în regim de economie.

Terenurile dau semnalul corect, dar nimeni nu vrea să-l audă

În ianuarie 2026 au fost 197 tranzacții de terenuri intravilane (ANCPI), cu 35.2% sub nivelul din luna ianuarie din 2025. Când terenul încetinește, piața nu mai vorbește despre „dezvoltare”, ci despre amânare: proiecte puse pe hold, negocieri mai dure, proprietari care descoperă că lichiditatea nu e un drept câștigat.

Operațiunile ipotecare pe terenuri intravilane au fost 52 (ANCPI), în scădere cu 18.75% față de luna ianuarie din 2025, iar prăbușirea de 79.03% față de luna decembrie din 2025 spune ceva simplu: finanțarea pentru teren e primul lux care dispare când piața devine precaută. Cine cumpără teren acum fără un plan realist de execuție și cashflow își cumpără, de fapt, timp mort.

Oferta viitoare se construiește pe inerție, nu pe cererea de azi

În luna decembrie din 2025 s-au emis 74 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (INS), cu 54.17% peste luna decembrie din 2024. La prima vedere pare optimism, dar concluzia mai utilă e alta: autorizațiile sunt adesea decizii luate cu luni înainte, iar piața le plătește mai târziu, când trebuie vândut efectiv. Dacă cererea scade, autorizația nu devine vânzare prin magie.

Și mai important, suprafața utilă autorizată a fost 16890 m² (INS), cu 40.8% sub luna decembrie din 2024, chiar dacă a sărit cu 70.73% față de luna noiembrie din 2025. Asta sugerează proiecte mai mici sau fazări prudente, adică dezvoltatorii își temperează riscul, chiar când numărul de autorizații arată „bine” pe hârtie.

În trimestrul 3 din 2025 s-au finalizat 250 locuințe, cu 23.15% peste anul 2024 și cu 55.28% peste trimestrul 2 din 2025. Concluzia incomodă: livrările cresc din decizii vechi, dar absorbția din ianuarie arată cerere mai slabă. Când livrările urcă și tranzacțiile coboară, piața nu „se maturizează”, piața se înăsprește pentru vânzător.

Următoarele două luni vor fi despre discount, nu despre legendă

Pentru cumpărători, februarie și martie sunt luni bune dacă intri cu sânge rece: volumul scăzut din ianuarie și retragerea creditului înseamnă că ai mai mult spațiu la negociere, dar doar dacă nu te arunci în „rare, ultimul etaj, investiție sigură”. Țintește proprietăți unde vânzătorul are motiv real să închidă, verifică actele ca și cum ai presupune că lipsesc, și tratează finanțarea ca pe un risc, chiar dacă IRCC-ul coboară spre 5.58% în trimestrul 2 din 2026.

Pentru vânzători, următoarele două luni sunt despre realism. Când ai 120 tranzacții într-o lună și ipotecile sunt pe minus, piața nu îți datorează lichiditate. Dacă vrei să vinzi în februarie sau martie, prețul trebuie să fie competitiv din prima, altfel vei sta la vitrină până când ajungi oricum la discount, doar că mai târziu și mai nervos.

Pentru investitori, ianuarie a dat semnalul corect: randamentul nu vine din „creșterea sigură”, ci din intrări bune și risc controlat. Cu tranzacții pe teren intravilan în scădere și ipotecile pe teren aproape evaporate față de luna anterioară, februarie și martie sunt potrivite doar pentru achiziții unde ai marjă clară, chirie plauzibilă și scenariu de ieșire fără credit ieftin. Dacă planul tău depinde de faptul că piața își revine singură, planul tău nu e plan, e rugăciune.