Piața imobiliară Iași - noiembrie 2025: Prețurile urcă, lichiditatea cade -7,55%, creditarea obosește
Noiembrie a confirmat ruptura clasică din final de an: prețurile cerute continuă să se umfle, dar tranzacțiile se evaporă. În județ, volumul a coborât la 551 vânzări, iar piața arată mai degrabă ca o negociere prelungită decât ca o cursă a cumpărătorilor.
noiembrie 2024 - noiembrie 2025
Piața plătește mai mult pe hârtie, dar cumpără mai puțin în realitate
În noiembrie 2025, prețul mediu de listare a urcat la 1888 €/m² pentru apartamentele vechi și la 1957 €/m² pentru cele noi, cu +12,11% respectiv +11,64% față de aceeași lună din 2024 (indicele imobiliare). În paralel, județul a închis doar 551 tranzacții cu unități individuale, în scădere cu 7,55% față de luna noiembrie din 2024 (ANCPI). Concluzia e incomodă: scumpirea nu e validată de volum; e o piață în care vânzătorii cer, dar tot mai puțini cumpărători confirmă.
Față de luna anterioară, prețurile încă au găsit spațiu să mai urce, timid pe vechi (+0,69%) și mai apăsat pe nou (+2,73%). Totuși, tranzacțiile au căzut cu 11,41% față de luna octombrie din 2025, ceea ce spune că piața nu „accelerează”, ci se blochează în discuții. În termeni simpli: se vinde mai greu, dar nu se recunoaște în prețul cerut.
Iașul rezistă mai bine decât țara, dar nu e un super-erou
La nivel național, noiembrie a fost mult mai dur: 12028 tranzacții cu unități individuale, cu 22,47% mai puține față de aceeași lună din 2024 (ANCPI). Iașul arată „mai bine” cu -7,55%, dar diferența nu e o medalie, e doar un semn că piața locală a avut încă inerție. Când România frânează, Iașul nu scapă; doar întârzie impactul.
Și față de luna octombrie, scăderea de volum e severă peste tot: -16,16% la nivel național versus -11,41% în județ. Asta sugerează că „sezonul” și prudența cumpărătorilor au mușcat din piață, nu că Iașul a descoperit o formulă secretă de cerere. Concluzia utilă: dacă te bazezi pe ideea că aici prețurile pot urca indiferent de restul țării, îți construiești strategia pe o poveste, nu pe lichiditate.
Creditarea nu s-a prăbușit, dar nici nu mai împinge piața
În județ, operațiunile ipotecare pe unități individuale au fost 331, practic plate față de aceeași lună din 2024 (-0,9%) și ușor mai jos față de luna octombrie (-1,49%) (ANCPI). Asta e o veste proastă mascată: nu vezi panică, dar nici impuls. Într-o piață care se scumpește cu două cifre, o creditare care stă pe loc nu susține creșterea, doar o tolerează.
La nivel național, operațiunile ipotecare pe unități individuale au fost 7488, în scădere cu 5,24% față de noiembrie 2024, chiar dacă față de luna anterioară au crescut marginal cu 0,69% (ANCPI). În același timp, IRCC a urcat la 6,06% în trimestrul 4 din 2025, iar pentru trimestrul 1 din 2026 este estimat la 5,68%. Mesajul e simplu: finanțarea nu se relaxează suficient cât să transforme prețurile cerute în tranzacții rapide; dacă vrei să cumperi cu credit în decembrie sau ianuarie, negocierea e mai realistă decât graba.
Terenurile arată partea pe care piața nu vrea s-o discute
Dacă vrei un indicator care nu poate fi cosmetizat ușor, uită-te la terenuri: în noiembrie au fost 1276 tranzacții de terenuri intravilane în județ, cu 19,24% sub nivelul din noiembrie 2024 și cu 18,05% sub luna octombrie (ANCPI). Asta nu e „o mică pauză”, e frână serioasă în segmentul care hrănește dezvoltarea viitoare. Când terenurile nu se mișcă, entuziasmul pentru proiecte noi scade, indiferent cât de optimiste sunt broșurile.
Finanțarea pentru terenuri confirmă aceeași slăbiciune: 636 operațiuni ipotecare pe intravilan, cu 15,87% mai puține față de aceeași lună din 2024 și cu 16,75% mai puține față de luna anterioară (ANCPI). Concluzia e tăioasă: banii „serioși” sunt mai selectivi, iar piața nu mai tratează orice metru pătrat de intravilan ca pe o promisiune automată de profit. Când scade apetitul pentru teren, scade și combustibilul pentru scumpiri ușoare pe termen mediu.
Recomandări pentru decembrie și ianuarie pe fond de piață rigidă
Pentru cumpărători: în decembrie și ianuarie, piața îți oferă exact ce vrei dacă ai răbdare, adică timp și putere de negociere. Cu prețuri de listare încă în creștere (+12,11% pe vechi și +11,64% pe nou față de aceeași lună din 2024), dar cu volum în scădere și cu accesibilitatea deja mai proastă (în septembrie 2025 îți trebuiau 2,46 salarii mediene nete pentru 1 m² nou și 2,42 pentru 1 m² vechi), nu plătești „trendul”, plătești doar dacă primești o concesie clară la preț sau condiții. Dacă depinzi de credit, ține cont că IRCC din trimestrul 4 este 6,06%; nu e un context care să ierte supraevaluarea.
Pentru vânzători: dacă ai nevoie de vânzare rapidă în următoarele 2 luni, renunță la mitul că „Iașul nu scade”. În noiembrie s-au făcut 551 tranzacții, iar față de luna anterioară volumul a căzut cu 11,41%; asta înseamnă concurență mai mare între proprietari pe aceeași plajă de cumpărători. Poți cere mult și să stai cu anunțul sau poți prețui corect și să închizi; piața îți arată deja ce variantă se tranzacționează.
Pentru investitori: randamentul nu e în prețul de listare, e în discount și în capacitatea de a ieși din poziție. Cu tranzacțiile pe terenuri în cădere abruptă și ipotecile pe terenuri în scădere, piața îți spune că ciclul de „creștere ușoară, exit ușor” s-a subțiat. În decembrie și ianuarie, strategia sănătoasă e să urmărești proprietăți cu presiune reală la vânzare și să calculezi scenarii conservatoare de finanțare și ocupare, pentru că inflația încă e ridicată (9,76% în octombrie 2025) și comprimă bugetele; dacă nu iese din calcule fără optimism, nu iese deloc.